Jocul supravietuirii pe piata muncii din Romania, in contextul pandemic
Aparitia virusului Covid -19 a reprezentat inca de la inceput un factor de influenta major in anumite sectoare de activitate. Criza economica de la nivel European si-a spus cuvantul in doua tipuri de industrii: industria Horeca si industria corporativa. In acest context, a fost introdus un nou model de munca in cadrul corporatiilor- telemunca. La polul opus, un million de romani si-au pierdut locul de munca in stadiul incipient al pandemiei.
Cum a afectat criza economica industria Horeca din Romania?
Principala profesie care a avut de suferit in urmaCovid-19 este industria Horeca. Carantina impusa la inceputul anului 2020, restrictiile de circulatie si concedierile in masa din companii au rezultat intr-un numar extrem de limitat de clienti. Prin urmare, lipsa veniturilor de baza au determinat inchiderea in serie a intreprinderilor din industria Horeca. Astfel, afacerile inchise din aceasta industrie au devenit parti apartenente in fenomenul de concediere in masa.
Conceptul de telemunca in cadrul corporatiilor: Daca inainte de pandemie procentul angajatilor aflat in regim remote era de 0,8%, in pandemie procentul lor ajunsese la 20%. Datorita conceptului de lucru de acasa, evolutia companiilor se declara a fi una favorbila din punctul de vedere al productivitatii. Potrivit unui studiu efectuat de Pwc Romania in 2021, 30% din companiile respondente au afirmat ca nivelul de productivitate din cadrul lor s-a imbunatatit.
Industriile cele mai predispuse catre acest model de munca sunt: IT, comunicatiile , contabilitatea si profesiile din domeniul financiar.
Cum au fost sustinuti somerii in timpul pandemiei?
Avand in vedere rata somajului din perioada incipienta a pandemiei, statul a acordat indemnizatii (cu o valoare de 75% din salariul lor) din bugetul social. Acest ajutor a incetat din data de 1 iulie 2021. Astfel, statul a plasat angajatorilor optiunea de a sustine persoanele ramase fara un loc de munca. Ipostaza in care s-a realizat acest demers a fost una nefavorabila pentru cei 470000 de someri.
Initial, pandemia a debutat cu un million de someri. In 2021 numarul acestora a scazut foarte mult, insa nu suficient de mult incat acestia sa isi poata relua activitatea profesionala, intrucat raportul dintre numarul total de persoane si numarul locurilor de munca disponibile se prezenta in dezechilibru.Cu alte cuvinte, pentru 470000 cetateni neangajati erau accsebile un total de 12500 de job-uri. Din acest total de 12500 de job-uri, 1067 erau destinate persoanelor cu studii superioare, 3700 de locuri pentru persoanele cu studii finalizate de liceu sau postliceala, si 4200 pentru persoane cu studii efectuate in licee profesionale, respectiv 6000 de oportunitati de angajare pentru muncitorii necalificati. Iar in cazul joburilor internationale, situatia este si mai interesanta deoarece locurile de munca pentru romani sunt in numar de 1000, dintre care 900 in agricultura.
In alta ordine de idei, joburile internationale precizate sunt furnizate de reteaua EURES Romania.
Fenomenul Covid-19 a luat o amploare surprinzatoare in acesti 2 ani. Acest virus a provocat schimbari drastice pe majoritatea planurilor nationale: medicina, piata muncii, economie, legislatie. Iar noi in calitate de angajati, a trebuit sa ne adaptam treptat la noi modele de munca, noi oportunitati si noi probleme. Din pacate pentru unii, pandemia a fost jocul supravietuirii, iar pentru altii a reprezentat o serie neincetata de oportunitati.